A fost descoperită la vârsta de 14 ani de antrenorul George Bulie, de la Clubul Sportiv Botoşani, în timpul într-un tur de selecție prin școli. Impresionat de înălțimea ei, tehnicianul i-a vorbit despre canotaj și i-a suscitat interesul.
Simona Radiș și-a convins părinții să o lase să facă sport, a plecat mai întâi la Botoșani, iar în 2013, a fost legitimată la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București unde a început canotajul de performanță.Primele performanțe de marcă le-a obținut șase ani mai târziu.
În 2019, a devenit vicecampioană europeană în Elveţia, dar şi vicecampioană mondială la Linz, alături de colega sa Ancuța Bodnar, împreună cu care a cucerit prima medalie olimpică de aur a canotajului românesc după 13 ani.
A fost inclusă în programul "Samurai 2020", programul de asistență specială a sportivilor cu potențial de a obține medalii la cea de a XXXII-a ediție de vara a JO Tokyo 2020
Alături de Robert Glință, a fost prima sportivă care a purtat drapelul României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice Tokyo 2020, respectând recomandarea Comitetului Internațional Olimpic ca drapelul național să fie purtat de o sportivă și un sportiv, ca simbol al luptei pentru egalitatea genurilor.
În 2020, Simona Radiș a fost desemnată de Federația Internațională de Canotaj – Steaua în ascensiune (Rising Star) a lunii decembrie 2020, iar CSA Steaua București, la care este legitimată, a numit-o Cel mai valoros sportiv al clubului militar, al anului.
Anul 2022 a fost de vis pentru Simona Radiș. La dublu vâsle, alături de Ancuța Bodnar, a cucerit AURUL atât la Campionatele Europene cât și la Mondiale. Aceeași performanță, a reușit-o și la 8+1. După ce a fost în barca de 8+1, medaliată cu AUR la Europene, la Mondiale a cucerit titlul în cursa regină la mai puțin de o oră după ce câștigase AURUL la dublu vâsle și a intrat în istorie cu această performanță.