Inotul dateaza din Epoca de Piatra. In pesterile din Egipt au fost descoperite picturi vechi de mii de secole, care ilustreaza omul preistoric inotand pentru a traversa raurile si lacurile.

Primele intreceri sportive, in stilul bras, au fost organizate insa abia la inceputul secolului al XIX-lea, de catre britanici.

Inotul a fost prezent la toate editiile JO, cu stilul bras sau si crawl (liber), iar din 1904 a fost adaugat si stilul spate. In 1956, la JO de la Melboune, a fost introdus si stilul future.

Înotul maraton a fost introdus în programul olimpic la Beijing 2008 și de atunci nu a mai lipsit de la Jocuri. Întrecerile de înot maraton (masculin & feminin) au loc în ape deschise (mari, oceane, lacuri), pe distanța de 10 km. Până în prezent, România nu a avut reprezentanți în întrecerile olimpice.

Din 1952, de la prima prezență în întrecerile olimpice de înot, reprezentantii Romaniei nu au mai lipsit decat de la doua editii ale JO, în 1964 si 1976.

La Jocurile Olimpice LA 2028 au fost incluse în premieră probele pe 50 m, atât la feminin cât și la masculin, în toate cele patru stiluri - liber, fluture, bras, spate și se va concura la 41 de probe de înot (față de 35 la Paris 2025 și Tokyo 2020) - cele mai multe probe din istorie. Vor fi:

• 20 probe feminine și masculine - 50 m liber, 100 m liber, 200 m liber, 400 m liber, 800 m liber, 1500 m liber, 50 m bras, 100 m bras, 200 m bras, 50 m fluture, 100 m fluture, 200 m fluture, 50 m spate, 100 m spate, 200 m spate, 200 m mixt, 400 m mixt, ștafetă 4x100 m liber, ștafetă 4x200 m liber, ștafetă 4x100 m mixt

• 1 probă mixtă - ștafetă mixtă 4x100 m mixt

  De asemenea, la înot maraton se va concura pe 10 km, atât la feminin cât și la masculin.