Inotul dateaza din Epoca de Piatra. In pesterile din Egipt au fost descoperite picturi vechi de mii de secole, care ilustreaza omul preistoric inotand pentru a traversa raurile si lacurile.

Primele intreceri sportive, in stilul bras, au fost organizate insa abia la inceputul secolului al XIX-lea, de catre britanici.

Inotul a fost prezent la toate editiile JO, cu stilul bras sau si crawl (liber), iar din 1904 a fost adaugat si stilul spate. In 1956, la JO de la Melboune, a fost introdus si stilul future.

In prezent se concureaza in 16 probe olimpice, atat la masculin cat si la feminin:
50 m liber, 100 m spate, 100 m bras, 100 m fluture, 100 m liber, 200 m spate, 200 m bras, 200 m fluture, 200 m liber, 200 m mixt, 400 m liber, 400 m mixt, stafeta 4x100 m liber, stafeta 4x100 m mixt, stafeta 4x200 m liber, maraton 10 km. Se mai concureaza in stilul liber pe 1500 m, la masculin si pe 800 m, la feminin.

Din 1952, de la prima prezenta in intrecerile olimpice de inot, reprezentantii Romaniei nu au mai lipsit decat de la doua editii ale JO, in 1964 si 1976.

Înotul artistic, cu probele duet și echipe, a fost inclus în programul olimpic la Los Angeles 1984, întrecerile fiind doar feminine. Cmpetițiile se desfășoară în bazin de 3 m adâncime, 25 m lungime și 20 m lățime. La Paris 2024, sportivilor de sex masculin li s-a permis să concureze la înot artistic în premiră în istoria olimpică. Întrecerile masculine de la Paris 2024 au fost programate doar în proba pe echipe. Înotul maraton a fost introdus în programul olimpic la Beijing 2008 și de atunci nu a mai lipsit de la Jocuri. Întrecerile de înot maraton (masculin & feminin) au loc în ape deschise (mari, oceane, lacuri), pe distanța de 10 km. Până în prezent, România nu a avut reprezentanți în întrecerile olimpice.