Dragostea pentru hocheiul pe gheață a moștenit-o de la tatăl său Eduard Pană senior, care în anii 1924 - 1930 a fost component al echipei naţionale de hochei pe gheață a României alături de jucători de valoare pe vremea aceea, Mihai Flamaropol, Constantin Ţicu, Păulică Anastasiu, Dorin Dron, Radu Tănase.
Eduard Pană, la fel ca majoritatea jucătorilor români din acea perioadă, a început hocheiul pe gheață pe patinoare naturale, unde de multe ori se juca noaptea pentru a profita de temperaturile mai scăzute.
A jucat ca atacant, iar echipa de club la care a evoluat a fost Dinamo București. La naționala României a avut aproape 700 de selecţii și a marcat peste 600 de goluri.
A participat la 11 turnee ale Campionatului Mondial și la trei ediții ale Jocurilor Olimpice.
În 1976, Eduard Pană a fost component al naționalei România care a câștigat Grupa B a Campionatului Mondial, în Elveția, cu 5 victorii, un egal și o înfrângere, promovând între cele mai bune naționale din lume. Pană a fost gogeterul Mondialelor cu zece goluri și cinci pase decisive.
A fost prima și singura prezență a României în prima divizie a hocheiului mondial.
în 1978, după retragerea din activitatea competițională Eduard Pană a devenit antrenor la Dinamo.
În 1984, a renunțat la antrenorat și a devenit șef de secție la CS Dinamo unde s-a ocupat de polo, rugby, hochei, călărie și înot.În 1990 s-a transferat la Brănești, și a devenit profesor de educație fizică la Liceul silvic din localitate.
În perioada 2001 - 2006, a ocupat funcţia de secretar general al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.
În 2016, a devenit director sportiv la ”Țiriac Arena”, patinoarul construit în Otopeni de Ion Țiriac, fostul său coechipier de la naționala de hochei de la JO Innsbruck 1964.
A fost primul jucător de hochei pe gheață român inclus în IIHF Hall of Fame, în 1998.
