Ileana Gyulai (devenita Dramba, dupa prima casatorie cu Ionel Dramba, cel dintai campion olimpic al scrimei romanesti si mai apoi Jenei, dupa cea de-a doua casatorie cu jucatorul, ulterior antrenorul de fotbal, Emeric Jenei) a inceput scrima la Satu Mare, la arma floreta, cu tehnicianul Alexandru Csipler, si s-a perfectionat sub indrumarea antrenorului emerit Andrei Valcea, la Steaua Bucuresti.
In 1965 a cucerit primul titlu national, la junioare, iar in 1966, 1967 si 1973 a imbracat tricoul de campioana nationala la senioare. La echipe, a cucerit 15 titluri nationale, unul cu echipa Unio, iar pe celelalte cu Steaua.
Pe plan international a debutat la Campionatele Mondiale de tineret de la Budapesta, in 1964, unde a cucerit medalia de argint, la individual, performanta pe care a reeditat-o la Rotterdam, anul urmator. In palmaresul sau, in competitiile individuale de anvergura, are nu mai putin de 11 medalii de aur, 14 de argint si sapte de bronz.Cele mai importante trofee dobandite la echipe au fost medaliile olimpice de bronz obtinute la Mexico City, in 1968 si la Munchen, in 1972 si Cupa Campionilor Europeni care a intrat in posesia Clubului Steaua, dupa ce echipa feminina de floreta, din care Ileana Gyulai a facut parte, s-a clasat pe primul loc la trei editii consecutive.
In 1969, in Cuba, a devenit campioana mondiala cu echipa de floreta a Romaniei si a cucerit medalia de argint la individual. Tot la CM, la individual, a mai cucerit doua medalii de argint - la Paris, in 1965 si la Ankara, in 1970 si cinci de bronz, in 1967, 1973, 1974,1977 si 1978.
Dupa retragerea din activitatea competitionala a lucrat ca antrenoare o scurta perioada de timp.
A primit titlurile de Maestru al Sportului si Maestru Emerit al Sportului, iar in 2000 i-a fost conferita Crucea nationala “Serviciul credincios” clasa a III-a.