Mândrie, Moștenire, Onoare - 110 ani de Olimpism în România în 110 Momente din istoria Mișcării Olimpice

Și-a câștigat locul în istoria olimpismului românesc prin talent și perseverență, prin atitudine și medalii câștigate. Sandra Izbașa a fost liderul unei generații din gimnastica românească, este dublă campioană olimpică și de două ori medaliată cu echipa României la Jocuri.

Povestea ei este povestea miilor de gimnaste care au visat să ajungă campioane. A început gimnastica la Steaua București.  Sandra a atras atenția de la  primele apariții în competiții. Spiritul de luptătoare, forța și atitudinea i-au marcat cariera.  A câștigat primele medalii, argint  la europenele de juniori de la Amsterdam, din  2004, apoi a devenit campioană la Festivalul Olimpic al Tineretului European Lignano Sabbiadoro 2005.

Selecționarea în lotul olimpic al României coordonat de Nicolae Forminte a deschis drumul spre marile victorii din gimnastică. Primul titlu de campioană europeană, la sol în 2006,  a adus motivație și confirmare în același timp. Intrarea îl elita mondială de la Aarhus 2006, cu argint la bârnă și bronz la individual compus, a fost bumerangul trimis spre Beijing.

În primăvara lui 2008, România a câștigat titlu european la echipe iar Sandra aurul la sol. Era pregătirea pentru Jocurile Olimpice din 2008.
În China,  Sandra Izbașa a câștigat aurul olimpic la sol și  a contribuit și  la câștigarea medaliei de bronz a echipei României. Pregătită fizic, hotărâtă și sigură pe ceea ce antrenase acasă, Sandra și-a trăit visul pe covorul de la sol. Cu un exercițiu valoros și cu o interpretare demnă de o mare campioană, ea a devenit la Beijing a șasea gimnastă din România campioană olimpică la acest aparat, după Nadia, Kati Szabo, Dana Silivaș, Lavinia Miloșovici, Cătălina Ponor.

A urmat o accidentare gravă în 2009, o operație de reparare a tendonului ahilian rupt și continuarea performanței alături de noii antrenori ai lotului, Mariana Bitang și Octavian Bellu.  Cei doi tehnicieni au valorificat potențialul ei imens la sărituri și Sandra a început să câștige medalii. La europenele din 2011 și 2012 s-a încoronat campioană la acest aparat și a dublat aurul cu cel de la echipe. O echipă în care a concurat alături de Cătălina Ponor  sau Larisa Iordache.  

A atins din nou visul la Londra 2012. Incredibilul moment  al finalei de la sărituri e istorie. Americanca Maroney a aterizat în șezut iar Sandra a închis finala. Cu tema siguranței primită de la antrenori, Sandra și-a scris propria pagină din istoria gimnasticii. Aurul de la sărituri e ultimul câștigat de o gimnastă din România la Jocurile Olimpice. Sandra Izbașa a punctat de asemenea la câștigarea medaliei de bronz a echipei României.

Sandra are 19 medalii câștigate în carieră: 2 de aur și 2 de bronz la Jocurile Olimpice (2008, 2012); 1 argint și 2 de bronz la Campionatele Mondiale (2006, 2007); 7 de aur, 4 de argint și 1 bronz la Campionatele Europene (2006, 2007, 2008, 2011, 2012).
Dincolo de medalii a acumulat muncă, dăruire, curaj, încredere, perseverență, sute, mii de ore petrecute în sala de antrenament doar pentru a deveni cea mai bună din lume. Vis împlinit!

Pentru noi, 110 de ani de istorie înseamnă 318 medalii, respectul lumii olimpice și moștenirea unei națiuni. Team Romania e mândrie și onoare națională!