Mândrie, Moștenire, Onoare – 110 ani

Povestea primei medalii olimpice a României are farmecul vieții anilor de început ai Mișcării Olimpice. Când caleștile încă se plimbau pe marile bulevarde ale Bucureștiului, orașul luminii găzduia Jocurile celei de a VIII-a Olimpiade.

La acea ediție, România a fost reprezentată de 51 de sportivi, care au participat doar în competițiile masculine, la rugby, fotbal, tenis, tir. Rugbiştii români au mers pe bani proprii la Paris, călătorind nu mai puţin de două săptămâni cu trenul. Aceştia şi-au confecţionat singuri echipamentul de joc, deoarece în acea perioadă statul nu oferea nici un fel de sprijin financiar sportivilor. Trei echipe au fost la startul întrecerilor, tricolorii au terminat competiția pe locul 3, marcând câștigarea primei medalii olimpice pentru România.

Chiar dacă Jocurile Olimpice Paris 2024 au avut ceremonia de deschidere pe 5 iulie, unele competiții s-au desfășurat înainte. Așa a fost și în cazul rugbyului. La data de 4 mai 1924, echipa de rugby a României a jucat cu Franţa, pe Stade de Colombesi. Scorul a fost de 59-3 pentru echipa gazdă, eseul echipei noastre fiind marcat de Florian Tudor. Şase zile mai târziu, la 10 mai 1924, rugbiştii români şi-a măsurat forţele cu cei americani, însă din nou au trebuit să se declare învinşi, de această dată cu 37-0. Până să fie participat la Jocurile Olimpice de la Paris, echipa de rugby a României mai jucase un singur meci în întreaga sa istorie.

Au primit medalia olimpică de bronz: Florian Tudor, Gheorghe Benţia, Niculae Mărăscu, Mircea Sfetescu, Paul Vidraşcu, Ion Gârleşteanu, Atanase Tănăsescu, Sterian Soare, Mihai Vardală, Iosif Nemeş, Paul Nedelcovici, Marian Tudor, Sorin Mihăilescu, Eugen Sfetescu, Dumitru Volvoreanu şi Dumitru Armăşel.

Pentru noi, 110 de ani de istorie însemană 309 medalii, respectul lumii olimpice și moștenirea unei națiuni.
Team Romania e mândrie și onoare națională!