La Milano-Cortina 2026, Paul Pepene va deveni schiorul român cu 5 participări în competițiile olimpice de schi fond (după Vancouver 2010, Sochi 2014, PyeongChang 2018, Beijing 2022), nou record de participări la schi fond. Recordul de participări la JO este deținut în continuare de Éva Tófalvi, cu 6 prezențe la Jocuri, (Nagano 1998, Salt Lake City 2002, Torino 2006, Vancouver 2010, Sochi 2014, PyeongChang 2018).

Cea mai bună clasarea a lui Pepene de până acum este locul 15 - sprint echipe, alături de Alin Florin Cioancă, la PyongChang 2018, cel mai bun rezultat de după Revoluție la schi fond al României.

La Milano Cortina 2026, Paul Pepene va fi pentru a doua oară în carieră portdrapel la Ceremonia de Deschidere a Jocurilor, de astă dată la Pedrazzo, alături de Daniela Toth (sărituri cu schiurile).

Scurt istoric olimpic schi fond

În programul olimpic, probele masculine au fost incluse de la cea dintâi ediție a Jocurilor de iarnă – Chamonix 1924, iar cele feminine, din 1952, la JO de la Oslo.

Reprezentanții României au participat pentru prima dată în întrecerile olimpice de schi fond în 1936, la Garmisch-Paternkirchen, apoi la JO din 1956 și 1964, iar din 1984 nu au mai lipsit de la nicio ediție a JO.

Cele mai importante rezultate ale tricolorilor au fost obținute la ștafetă, cea mai bună clasare de până acum fiind înregistrată la Oslo 1952 - locul 10, la ștafeta masculin - Manole Aldescu, Dumitru Frățilă, Constantin Enache și Moise Crăciun.
După pauza de 20 de ani – dintre 1964 și 1984 – schiorii de fond din România au revenit în competiția olimpică și au reușit la Calgarry 1988 să bifeze cel mai bun rezultat al Team Romania la acea ediție a Jocurilor – locul 12 cu ștafeta feminină - Mihaela Cârstoi, Rodica Drăguș, Ileana Hanganu și Adina Tuțulan. Totodată, a fost a doua performanță din istoria participărilor fondiștilor români la Jocuri. Ulterior, trei dintre aceste sportive au concurat la biatlon la JO Albertville 1992 și Lillehammer 1994.

După 1990, cel mai reprezentant fondist român a fost Zsolt Antal, din Gheorgheni, prezent la 4 ediții consecutive ale JO de iarnă, între 1994 și 2006. Recordul de participări al lui Antal a fost egalat la Beijing 2022, de Paul Pepene, același care la Milano-Cortina 2026 va fi prezent pentru a 5-a oară la întrecerile olimpice de iarnă, stabilind un nou record de participări la schi fond.

La Beijing 2022, cea mai bună clasare românească la schi fond a fost locul 18 - sprint clasic echipe, Paul Constantin Pepene/ Raul Mihai Popa.

REPERE

·       România a fost reprezentată în premieră în competiția feminină de schi fond la Cortina 1956, de Iuliana Șimon și Ștefania Botcariu
·        Ileana Hanganu-Ianoșiu e singura sportivă din România care la aceeași ediție de Jocuri - Albertville 1992, a concurat atât la schi fond, cât și la biatlon. Ea a participat la trei ediții de Jocuri, la două sporturi:  în 1988, la schi fond, în 1992, la schi fond și biatlon, iar în 1994, la biatlon. 

·        Mihaela Cîrstoi și Adina Tuțulan au reprezentat România la schi fond la Calgary 1988 și apoi la biatlon la Albertville 1992.

·       Dumitru Frățilă, component al echipei de schi fond a României care deține cel mai valoros rezultat din istoria acestui sport - locul 10 la Oslo 1952, este singurul român care a participat la trei ediții ale Jocurilor de iarnă la trei sporturi diferite (1956 - bob 4 persoane – locul 14, Oslo 1952 - schi fond, 1948 - schi alpin, combinată - locul 40, coborâre -locul 57)

·        Timea Sara-Lorincz este prima sportivă din România cu trei prezențe consecutive în competițiile olimpice feminine de schi fond: Sochi 2014, PyeongChang 2018, Beijing 2022.

LOCUL COMPETIȚIEI: Val di Fiemme - Stadionul de schi fond Tesero

Aflată în regiunea Val di Fiemme, arena Tesero, care în 1991 a găzduit pentru prima dată Campionatele Mondiale de Schi Nordic, este emblematică pentru schiul fond din Italia.
Cu o capacitate de 15.000 spectatori și un sistem de iluminat artificial pentru cursele nocturne, locația este o atracție de top atât pentru sportivi, cât și pentru fani.
Situat la 850 m deasupra nivelului mării, centrul beneficiază de o locație favorabilă și de un sistem de zăpadă artificială, care îi permite să rămână deschis din decembrie până la mijlocul lunii martie.

În perspectiva Jocurilor, au fost efectuate îmbunătățiri semnificative, de la revizuirea pistelor până la îmbunătățirea facilităților existente. Tribuna din zona de sosire a fost demolată și reconstruită, împreună cu o nouă unitate de cazare și birouri pentru cronometrori și arbitri.

La Milano Cortina 2026, complexul sportiv Tesero va găzdui probele de schi fond și combinată nordică.

Satul Olimpic Predazzo unde vor locui pe timpul Jocurilor sportivii din loturile de schi fond, schi sărituri și combinată nordică se află la o distanță de 8 km de Stadionul de schi fond Tesero.

Caracteristici tehnice:

·       Pista de schi fond are o lungime totală de 8,3 km putându-se alege diverse trasee cu lungimi cuprinse între 1,1 km și 5 km
·       Traseul de încălzire – 1,5 km
·       900 m – punctul cel mai jos
·       969 m – punctul cel mai înalt