Vedeta lotului de bob al Team Romania este Mihai Cristian Tentea pentru care Milano Cortina 2026 este cea de-a treia ediție consecutivă de Jocuri Olimpice de iarnă la care participă (după PyongChang 2018 și Beijing 2022). Tentea a debutat în competiția olimpică de tineret la JOT Lillehammer 2016 unde a încheiat pe locul 4 întrecerea de monobob.

Ceilalți trei titulari ai lotului de bob sunt debutanți în întrecerile olimpice în timp ce rezerva Andrei Robert Nica este medaliat cu aur în proba de monobob la JOT Lausanne 2020.

Scurt istoric bob

Primele curse de bob au fost introduse în programul olimpic chiar de la ediția inaugurală a Jocurilor de iarnă - Chamonix 1924, proba de bob 4 persoane.

Întrecerile masculine de bob 2 persoane au avut loc în premieră la JO, la Lake Placid, în 1932, într-un format care a rămas neschimbat până în zilele noastre. Competiția feminină de bob a fost inclusă pentru prima dată la Jocuri, la Salt Lake City, în 2002, la bob 2. Proba feminină de monobob a fost introdusă în premieră în programul olimpic la Beijing 2022.

 În România, bobul este cea mai performantă disciplină sportivă de iarnă, singura care a adus o medalie olimpică pentru Team Romania. În 1968, la Grenoble, tandemul Ion Panțuru – Nicolae Neagoe a cucerit prima, și până acum singura, medalie românească la sporturile olimpice de iarnă.

Prima prezență tricoloră în competițiile olimpice de bob a fost la St. Moritz 1928 – când echipajul masculin de bob 5 persoane al României format din Gigore Socolescu (pilot), Mircea Socolescu (frânar), Iulian Gavăț, Toma Petre Ghițulescu și Traian Nițescu s-a clasat pe locul 7.

Din 1928, România nu lipsit din întrecerile de bob de la JO decât în perioada 1940 - 1952 și de la ediția din 1960.

România a fost reprezentată  în competiția feminină de bob chiar de la debutul acesteia ]n programul olimpic. La Salt Lake City 2002, la bob 2 persoane, tandemul Erika Kovacs-Maria Spirescu s-a clasat pe locul 15.

Din păcate, în prezent, după ce pista de la Sinaia a ajuns o ruină, în România nu mai există o altă pistă de bob, sanie și skeleton, iar performerii românii se pregătesc în afara țării, iar campionatele naționale sunt organizate în străinătate, de obicei, în Austria.

La Beijing 2022, cea mai bună clasare românească  la bob a fost locul 12, la monobob, ocupat de Andreea Grecu.

Repere

·       Ion Panțuru este cel mai titrat bober român - medaliat cu bronz olimpic la Grenoble 1968, a participat la 4 ediții consecutive ale JO (Innsbruck 1964, Grenoble 1968, 1972, Innsbruck 76)

·        Boberii români au fost de 12 ori în top 10 și de 17 ori au terminat în primii 15 la Jocurile Olimpice;

·       Locul 12 este cea mai bună poziție ocupată de România în întrecerile olimpice feminine de bob: Andreea Grecu - monobob, Beijing 2022

·       Andreea Grecu este sportiva română cu cele mai multe prezențe în competițiile olimpice feminine de bob: Sochi 2014, Pyeongchang 2018 și Beijing 2022. S-a retras din activitatea sportivă cu mai puțin de un an înainte de JO Milano-Cortina 2026.  

·       Georgeta Popescu și Andrei Nica au cucerit primele medalii olimpice la tineret la  monobob din istorie – aur, la  JOT Lausanne 2020

LOCUL COMPETIȚIEI: Cortina d’Ampezzo - Centrul de bob, sanie și skeleton Eugenio Monti

Baza sportivă a fost construită în locul pistei legendare care a găzduit întrecerile de bob, sanie și skeleton de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Cortina d'Ampezzo din 1956.

 A fost botezată Eugenio Monti, numele emblematicului bober italian supranumit „ Zburătorul Roșu”, care la Jocurile Olimpice de la Grenoble, din 1968, a câștigat aurul olimpic atât la bob două persoane cât și la bob patru.
Pista a fost terminată la începutul anului 2025, iar în noiembrie 2025, a găzduit prima etapă de Cupa Mondială a sezonului 2025-2026, etapă cu pondere importantă pe drumul calificării la Jocuri.

Caracteristici tehnice pistă, Centrul de bob, sanie și skeleton Eugenio Monti

1749 m    –  lungimea totală
1445 m   –  lungime competițională
1321 m – altitudinea de la start
1254 m – altitudinea la sosire
8,4 %  –  panta medie
107,2 m - diferență de nivel
16   – numărul curbelor