Mândrie, Moștenire, Onoare - 110 ani de Olimpism în România în 110 Momente din istoria Mișcării Olimpice

Dumitru Pîrvulescu a intrat în istoria sportului românesc la Roma, în 1960, când a devenit primul campion olimpic român la lupte greco-romane. La 28 de ani și a treia participare la Jocurile Olimpice, luptătorul tricolor a reușit să câștige aurul la categoria 52 kg. La utrmătoarea ediție a Jocurilor, la Tokyo 1964, a urcat din nou pe podium, dar pe treapta a treia, adujudecându-și bronzul

Dumitru Pîrvulescu a debutat în concursurile internaționale în 1951, când avea 18 ani. Prima participare la Jocuri a venit rapid, în 1952, la Helsinki, unde a fost eliminat în primele tururi. Avea 19 ani. La următoarea ediție de Jocuri, la Melbourne 1956, a terminat pe locul 4, după ce a fost învins de italianul Fabbra. Perseverența și determinarea l-au ajutat să atingă apogeul la Jocurile de la Roma, din 1960.

Competiția olimpică italiană i-a scos sufletul, după cum mărturisea. Cu statutul de favorit, după un ciclu olimpic în care a fost neînvins la categoria sa, Pîrvulescu a trecut rapid de primii adversari, însă în al treilea meci a luptat cu rusul Ivan Kocerghin. A fost meciul cel mai greu, declarat nul, dar care i-a dat aripi. A urmat victoria cu iugoslavul Vukov, și apoi întâlnirea cu reprezentantul gazdelor, Ignazio Fabbra, vicecampion olimpic la Melbourne, cel care îi oprise drumul spre medalii la Antipozi. Revanșa a încolțit în mintea românului.
Pârvulescu a început perfect meciul, a punctat și a condus cu 3-0, italianul nu a mai putut întoarce soarta intâlnirii. Aurul era al românului. Pe podium au mai urcat Osman El-Sayed, din Emiratele Arabe Unite, care a câștigat medalia de argint, în timp ce iranianul Mohamed Paziraie, a încheiat pe locul 3, și a luat bronzul.

Dumitru Pîrvulescu a concurat la 31 de ani și la JO Tokyo 1964, unde a luat bronz. După ce s-a retras din activitate s-a dedicat antrenoratului și a fost cel care l-a descoperit pe Vasile Andrei, care avea să devină campion olimpic la Los Angeles 1984. Destinul lui Pîrvulescu avea să fie tragic, s-a stins pe 9 aprilie 2007, în garsoniera sa din București, după ce, se spune, și-a aruncat toate medaliile la coșul de gunoi.

Luptătorul Dumitru Pîrvulescu a impresionat prin calităţile sale tehnice şi determinarea în timpul confruntărilor, indiferent de adversar. Cariera sa oglindește o pagină din istoria luptelor greco-romane din România, fiind păstrat în memoria colectivă a iubitorilor luptelor drept primul sportiv care a deschis drumul spre aurul olimpic pentru România.

Pentru noi, 110 de ani de istorie însemană 309 medalii, respectul lumii olimpice și moștenirea unei națiuni.
Team Romania e onoare și mândrie națională!

#COSR110 #TeamRomania #toțipentru1