Oana Ban (Grigore, dupa casatoria sa din martie 2010) a inceput sa se antreneze pentru gimnastica in orasul sau natal, la clubul "Viitorul", cu antrenorii Rodica Campean si Anton Ciupe. In 1998 a participat la primele intreceri nationale, castigand probele de la sol si barna, aparatele sale favorite. In anul urmator, a fost selectioanta la echipa nationala a Romaniei si a inceput sa lucreze cu antrenorii Octavian Belu si Mariana Bitang la lotul olimpic din Deva.

A debutat pe plan international la senioare abia in 2002, deoarece, pentru o diferenta de numai 11 zile fata de varsta minima, nu a indeplinit standardele de eligibilitate pentru Campionatele Mondiale din 2001. La Campionatele Mondiale de la Debrecen din 2002, Oana Ban a castigat o medalie de argint la barna si s-a plasat pe locul al patrulea in finala de la sol. La Campionatele Mondiale din  2003 a castigat medalia de argint cu echipa Romaniei.

Oana Ban a atins punctul culminant al carierei sportive in 2004, la Jocurile Olimpice de vara de la Atena unde, impreuna cu Monica Rosu, Alexandra Eremia, Catalina Ponor, Daniela Sofronie si Silvia Stroescu, a devenit campioana olimpica in concursul pe echipe, in finala ea evoluand la paralele, barna si sol. La individual se calificase in finalele olimpice de la individual compus si sol, dar din cauza unei accidentari nu a putut intra in lupta pentru medalii.

S-a retras din activitatea competitionala dupa Jocurile Olimpice de la Atena si a devenit antrenoare de gimnastica in Cluj-Napoca.